sâmbătă, 1 august 2009

apropo

apropo de moarte,

eu nu ma pot pune cu cei ce au meserii inrudite cu ea cum e Cata (nici "Miorita"
n-a imbracat-o mireasa mai aratoasa ca el) dar arunc si eu o pietricica spre
muntele asta. (Poate daca aruncam toti o sa-l scufundam)

.

Moartea este suprema identificare a omului cu sine insusi dupa cum Viata este
suprema identificare a omului cu cauza divina.

* ** *

Ingropat pina in git in sufletul meu

ma ascund de rusine exact in ziua nuntii noastre,

oricum te-as numi

nu te cunosc,

osindit cum sunt la cuvinte,

numiti cum vreti aceasta asteptare:

viata nu e -

doar poveste,

povestea celor o mie si una

de morti,

adica povestea celor o mie si una

neizbutite invieri,

promise fiecare cumva,

intr-o sigura suma

ca o singura zi de fulgere,

povestea unui soare nenascut

ingropat de rusine in sufletul meu.

***

Cel mai direct mod de a vorbi cu Dumnezeu este frustrarea sentimentala, probabil
numai spasmul final al mortii o depaseste.

Moartea este singurul eveniment din viata noastra care se intimpla celorlalti si
nu noua.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu