Viata crestina nu poate circumscrie si probabil nici nu intentioneaza, relatiile
noastre personale si subiective asa cum un politist sau un judecator are familie
si prieteni (speram fara legatura cu angajamentul sau institutional). Ce se
intimpla cind aceste relatii prevaleaza, cind intra in competitie cu
angajamentul crestin? Este nevoie de o aratura care sfisie dureros un ecosistem
impunind un principiu care sa reaprinda ciclul creator- care este intodeauna un
abuz reconfigurator si extern. Fratii nostri bunaoara organizeaza saptamini de
evanghelizare si invita vorbitori din alta parte care n-au nici tabieturi nici
slabiciuni cunoscute, nici rude, nici dusmani in sala. Ei au o prospetime, o
luciditate pe care cei ce baltesc nearati nu si-o pot procura singuri. Ce poti
sa faci insa intr-o familie sau intr-o biserica restul anului?
*-*
Calea se subtiaza mereu sau se largeste spre neantizare. Esti un mosntru siamez
legat de altii pentru vesnicia fiacarei zile. Drumul tau este taisul unui brici
, nu mai sunt ragazuri, nici "piatra capatii", adevarul nu este natura ta si
pare strain realitati. Nu este nimeni sa-ti spuna daca esti sugrumat sa daca te
nasti. In valea plingerii umbrele soptesc amar bocetul funest la capatiiul
blestemat al credintei moarte. Fiecare lucru numit dispare pentru totdeauna
intr-o cadere care inverseaza insasi Creatia. Acesta este contextul revelatiei.
"Iata Omul"- n-a fost niciodata atit de aproape. El schimba paradigma. Cristos
nu este raspunsul unei intrebari pe care s-o poata formula cineva. El nu este
solutia la problema cuiva. El este Cel ce-l face pe om -omul altor probleme. De
aceea crestinismul nu poate fi o ideologie pentru ca raportul nostru cu Cristos
inseamna o schimbare continua a obiectului si a subiectului.
*-*
Bunavestire, duminica asta crestini sarbatoresc surpriza Mariei. Maria nu era
stapina "magilor de la rasarit" si n-ar fi fost acceptata veodata in preajma
Sinedriului sau a vreunui areopag dar in cintarea ei (Luca 2:46-55) ea intelege
si natura mintuirii si farsa la care trudeau "cei competenti" pentru ca nu
despre bogatiile sau saraciile materiale cinta ea - darul ei nu i-a schimbat
niciodata conditia materiala.
Ceea ce m-a surpins recitind cintarea lui Simeon Luca 2: 25-35 este
participarea jertfei crestine la judecare lumii.vr. 35 Chiar sufletul tau va fi
strapuns de o sabie, ca sa se descopere gindurile multor inimi.".
sâmbătă, 1 august 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu